Desi veritabile simboluri ale centrelor traditionale ale oraselor, cladirile istorice sunt in acelasi timp responsabile de emisii mari de gaze cu efect de sera. Pentru a reduce cererea de energie aferenta imobilelor din categoria respectiva este vital ca sistemele de anvelopare sa fie imbunatatite, astfel incat sa asigure o minimizare a transferului termic, fara a periclita integritatea fatadelor. Acest lucru poate fi realizat doar prin termoizolarea la interior, ceea ce constituie o veritabila provocare din punct de vedere termic, dat fiind riscul plasarii izotermei punctului de roua intr-o pozitie care ar favoriza condensul. Pentru a solutiona problema respectiva se impune o planificare detaliata a operatiunilor, in care sa fie luate in considerare toate variabilele relevante. In primul randul, dupa cum se mentiona anterior, riscul higrotermic este major, comportamentul din acest punct de vedere putand fi investigat printr-o simulare dinamica. In al doilea rand, este absolut necesara realizarea unui audit energetic, urmat de o evaluare a ciclului de exploatare, pentru a determina cu precizie impactul interventiei preconizate asupra mediului. Metoda dezvoltata in urma cercetarilor mentionate anterior poate fi aplicata in cadrul unor lucrari de conservare si reabilitare a unei cladiri istorice cu destinatie rezidentiala, unde se analizeaza cel mai bine impactul a sase sisteme naturale de izolare - si anume: blocuri ceramice cu insertie de perlita, fibre lemnoase, celuloza, pluta, vata minerala si placi din silicat de calciu. Rezultatele testelor efectuate indica faptul ca materialele pe suport vegetal exercita cel mai mic efect ecologic. In orice caz, operatiunile de reabilitare s-au dovedit a exercita un impact major in ceea ce priveste mediul, mai ales atunci cand obiectul renovarii este facut de cladiri din aceasta categorie. Concluzia este ca solutia de termoizolare mentionata anterior este pe deplin compatibila cu aplicarea la interior, asigura cei mai buni parametri de performanta si garanteaza o diminuare semnificativa a amprentei de carbon.