- Anul 2025 a fost, fara indoiala, unul al consolidarii APMGS ca partener de referinta in dialogul tehnic privind monitorizarea geotehnica si structurala. Daca in anii anteriori am pus accentul pe constientizare si educatie, in 2025 am trecut la nivelul urmator: standardizare, integrare si dialog institutional real. Am extins baza de membri si am coagulat un nucleu solid de specialisti - proiectanti, constructori, consultanti si furnizori de solutii tehnologice - uniti de acelasi obiectiv: profesionalizarea si reglementarea coerenta a domeniului monitorizarii. 

Prin campania #SpitaleSigure, am dus mesajul APMGS din zona tehnica in cea sociala si institutionala: siguranta cladirilor publice nu este doar o chestiune de conformare, ci una de responsabilitate colectiva. Demersul pleaca de la o realitate simpla: fara date de comportare structurala, nu putem vorbi despre siguranta reala, rezilienta sau sustenabilitate.

Lectia principala a acestui an este ca monitorizarea nu mai poate fi tratata ca un serviciu optional. Ea trebuie integrata ca cerinta normativa si operationala, asa cum prevad Legea 10/1995 si normativele actualizate (inclusiv P130/2025). In lipsa datelor, decizia tehnica este o ipoteza; cu date, devine o certitudine.

 

- In 2026, APMGS isi va consolida rolul de lider de opinie si partener de referinta in dialogul profesional privind monitorizarea geotehnica si structurala. Directia strategica este clara: profesionalizarea pietei prin instrumente concrete de reglementare, formare si constientizare.

Primul obiectiv major este finalizarea si lansarea Ghidului APMGS pentru specificarea monitorizarii geotehnice si structurale, elaborat in conformitate cu Legea nr. 10/1995, Legea nr. 50/1991, P130/2025 si cu bunele practici europene. Documentul va sprijini proiectantii, verificatorii, beneficiarii si autoritatile in definirea cerintelor de monitorizare bazate pe performanta, nu pe solutii comerciale.

Al doilea pilon este Academia APMGS - un program educational adaptat specificului unui ONG tehnic. Nu ne propunem sa substituim sistemul universitar sau activitatea companiilor din piata, ci sa oferim un cadru independent de invatare aplicata, dedicat definirii, implementarii si interpretarii sistemelor de monitorizare. Academia va aborda teme precum fundamentarea cerintelor de monitorizare, integrarea monitorizarii in urmarirea speciala, bune practici de achizitie publica si principii de management al riscului structural. Vom continua parteneriatele cu institutii publice, universitati si organizatii europene, pentru alinierea Romaniei la tendintele de digitalizare si management bazat pe date. Scopul nostru este ca APMGS sa fie interlocutorul legitim pentru orice discutie serioasa despre monitorizarea geotehnica si structurala in Romania.

 

- Ultima perioada a fost una de maturizare legislativa si de clarificare a diferentei dintre intentie si implementare. Adoptarea noului Normativ P130/2025 este un pas esential inainte: pentru prima data, cadrul normativ include cerinte si metodologii actualizate pentru monitorizarea comportarii constructiilor in timp. Totusi, aplicarea concreta ramane neuniforma. In multe proiecte, cerintele sunt formulate generic, fara definirea parametrilor monitorizati, a frecventei masuratorilor, a duratei sau a criteriilor de interpretare. O problema majora este lipsa de trasabilitate intre cerinta initiala si exploatarea efectiva a sistemului. Monitorizarea se opreste adesea la instalare, fara verificarea datelor si fara integrarea lor in procesele prevazute de Legea 10/1995.

Exista semne clare de progres, dar suntem abia la inceputul procesului de profesionalizare. Romania a facut pasi importanti, insa mai are de lucrat pentru ca monitorizarea sa devina practica standard, aplicata corect si cu rezultate masurabile.

 

- Observam o evolutie vizibila, dar neuniforma. Tot mai multi profesionisti trateaza monitorizarea cu seriozitate, pentru a intelege comportarea reala a structurilor si pentru a gestiona riscurile pe termen lung.

Exista insa si specialisti care cred ca un proiect "bine facut" exclude necesitatea monitorizarii, confundand controlul proiectarii cu urmarirea comportarii in timp. Unii constructori o privesc ca pe un instrument de control, nu ca pe o unealta de preventie, ceea ce genereaza implementari formale. Romania se afla intr-o etapa de tranzitie: nu mai este la stadiul de negare, dar nici la cel de maturitate.

 

- Discutia despre rezilienta si sustenabilitate este strans legata de schimbarile climatice, insa in Romania aceste teme sunt adesea tratate fragmentar. Studiile de impact climatic nu sunt corelate suficient cu monitorizarea reala. Se analizeaza modele teoretice, dar rareori se verifica modul concret in care structurile se comporta sub solicitarile climatice accentuate. Monitorizarea este singura sursa obiectiva de date care poate valida eficienta masurilor de adaptare si poate fundamenta intretinerea preventiva. Pozitia APMGS este ferma: fara monitorizare, rezilienta ramane o intentie, nu o dovada. In viziunea noastra, monitorizarea este coloana vertebrala a oricarei strategii de adaptare.

 

- Nu mai vorbim despre lipsa de armonizare legislativa, ci despre lipsa aplicarii consecvente a ceea ce exista deja. Provocarea reala este garantarea unui nivel minim de durabilitate si siguranta. Aceasta nu se poate realiza fara monitorizare implementata in faza de executie si in exploatare. Autoritatile raman reactive, iar sectorul privat are exemple excelente, dar inca izolate. Romania are nevoie de o schimbare de cultura: de la reactie la preventie.

 

- Normativul P130/2025 creeaza un potential urias, dar existenta unei obligatii nu genereaza automat oportunitati reale. Monitorizarea a fost obligatorie si pana acum, insa aplicarea ei a fost adesea simbolica.

Daca mentalitatea se schimba si trecem la o cultura a responsabilitatii, oportunitatile devin nelimitate: in infrastructura, cladiri publice, energie, industrie, sanatate, educatie si aparare civila. Adevarata oportunitate este trecerea la decizii bazate pe date. APMGS va continua sa sustina aceasta schimbare.